13 apr. ”Dansează” pentru schimbarea tradițiilor

Spre deosebire de alte specii care ucid cu o brutalitate inocentă doar pentru a se hrăni spre a supraviețui, omul este arhitectul torturii. Se chinuie pe sine, pe semeni și alte specii. A inventat trasul pe roată, șocuri electrice, smulgerea unghiilor, descuamarea pielii, bătaia, privarea de somn etc.

Tăierea mielului de paști, a balenelor în Insulele Feroe, festivalul sacrificiului din țările musulmane, îndoparea gâștelor la francezi, vânătoarea ca sport. Iată doar câteva barbarii care se ascund în spatele unor tradiții religioase sau ba. În realitate niște invenții ale unor indivizi care iau amploare și devin normalul tolerat de legiuitori. Niște invenții la fel ca biblia, talmudul, coranul sau învățăturile budiste (minuscule cu intenție). Niște cărți de ficțiune scrise mai bine sau mai prost dar cu o editură și o divizie de vânzări fără egal: biserica și preoții. Niște cărți care de câteva mii de ani au stricat ordinea în natură pentru că au promovat antropocentrismul.

Religios sau nu. Credincios sau nu, omul needucat s-a obișnuit să creadă că ar fi în vârful unei piramide și celelalte animale sunt doar niște dobitoace pe care le poate tortura după bunul plac. De aceea ne trezim atacați când luăm apărarea animalelor cu întrebări acuzatoare de genul: ”Este mai important ursul decât omul?” sau ”Nu înțelegi că animalele s-au născut doar ca să le mâncăm și să le muncim?”. Dar oamenii care trăiesc pe pielea lor răul cu siguranţă nu înțeleg că antropocentrismul și astfel de întrebări sunt erori crase. Ei vor perpetua răul pe timpul vieții și îl vor transmite mai departe generației următoare. De obicei are legătură cu stagnarea într-un mediu conservator de valori, principii, tradiții, obieceiuri și idealuri. Dar odată ce mediul fizic se schimbă (domiciliul, locul de muncă, studiile etc) un individ va fi provocat moral de noul anturaj, va manifesta rezistență la noutate și amorțirea psihicului va fi maximă. Se dă o luptă interioară de a rezista noilor informații și emoții. O rezistență la schimbare. Din fericire avem și un subconștient care lucrează în folosul evoluției noastre morale și a sănătății fizice.

Dar, de bine, de rău, biblia a condus treptat la fondarea civilizaţiei occidentale (valorilor, morală şi diferențierea între bine şi rău). În zonele în care şi-a făcut apariţia creştinismul acum două mii de ani, oamenii erau mult mai barbari decât sunt astăzi. Sacrificiul uman, inclusiv jertfirea copiilor, era ceva des întâlnit, chiar şi în societăţile avansate precum Imperiul Roman. Sporturile de arenă erau competiţii ale morţii, iar vărsarea de sânge era ceva obişnuit. Probabilitatea ca o persoană modernă, care trăieşte într-o democraţie funcţională, să ucidă sau să fie ucisă este mult mai mică azi comparativ cu cea din societăţile anterioare. Pe atunci, principala problemă morală a societăţii era controlul egoismului impulsiv şi violent şi al lăcomiei şi brutalităţii fără judecată. De exemplu dacă un individ își agresa nejustificat semenii doar pentru a arăta căt de tare este, dacă lovea femeile gravide, le viola sau tortura. Oameni cu tendinţe agresive există şi azi. Dar în prezent ei ştiu că acest comportament este de neacceptat, aşa că ori încearcă să-l controleze, ori întâmpină îngrădiri sociale majore. Dacă biserica și preoții nu interpretau biblia după bunul plac atunci civilizația ar fi putut fi și mai avansată în moralitate.

Dacă astăzi, tot mai mulți oameni suntem preocupați de eradicarea suferinței inutile a animalelor și chiar aboliționism asupra lor atunci asta nu se datorează niciunei cărți de ficțiune ci evoluției emoțiilor și a moralității societății dublate de evoluția creierului uman. O evoluție care este dincolo de faptul că în general, oamenii devin mai buni, nu mai răi odată cu vârsta, mai blânzi, mai conştiincioşi, mai stabili emoţional, pe măsură ce se maturizează. O evoluție pe care o vedem deja la copiii din noua generație. Copii care văd ploaia din praf. Iar copiii copiilor lor nu ne vor judeca pentru că am fost barbari ci ne vor mulțumi pentru că timpul nu crează doar sfârșit ci și noi începuturi. Pentru că prin sacrificiile trecutului am contribuit la o lume mai bună.

Dar oprirea obiceiurilor și tradițiilor barbare nu se va întâmpla de pe o zi pe alta așa cum ne dorim mulți dintre noi și nici prin forțarea opiniilor. O astfel de atitudine nu poate decât să divizeze și să amâne lumea mai bună pe care ne-o dorim. Poţi să foloseşti ce cuvinte vrei tu pentru a convinge sau chiar manipula lumea ca să te urmeze. Dar asta este doar vrăjeală de marketing fără scrupule. Este discursul pe care oamenii îl adoptă când încearcă să-i influenţeze şi să-i manipuleze pe alţii. Nu merge așa. Unul va fi frustrat și celălalt agasat.

Să o apuci în direcția asta poate însemna să fii o persoană condusă de o dorinţă deformată, să creezi apoi o poveste, un discurs şi nişte acţiuni care să pară cool și reale, astfel încât să-ţi atingi scopul. Dar asta nu înseamnă altceva decât crearea și forțarea unei ideologii pentru a fabrica aparența de a avea dreptate, dovedirea unei competențe și a superiorități față de cei care nu o îmbrățișează.

Lipsa de toleranţă faţă de viziunile celorlalţi (indiferent cât de idioate ar fi din punct de vedere moral) este mai mult decât o eroare. Este un semn că eşti o persoană jenant de nesofisticată şi poate chiar periculoasă. Auch! Doare asta, huh? Îmi pare rău dacă doare. Nu mi-am propus să fiu confortabil pentru că dacă dorim să spargem bula moralității supreme atunci este timpul să încercăm și altfel. Sunt la fel de aspru și cu mine pentru că adesea o apuc pe calea lipsei de toleranță atunci când sunt confruntat cu nedreptăți și mai sunt și vulnerabil la impuls, adică iute la mânie. Poate că dorința de perfecțiune ne-a condus să construim zidul dintre iubitorii și abuzatorii de animale. Dar bunătatea, compasiunea și dragostea pe care o promovăm ar trebui să fie o punte, nu un zid.

Este musai să ieșim din acest joc al intoleranței și al focusului pe tot ce este negativ. Asta ne duce în poziția victimei și există riscul major ca asta să iasă la suprafață în limbajul utilizat și chiar să devenim agresori. Să nu uităm că adesea judecăm oamenii pentru ceea ce detestăm în noi înșine. Când arătăm un om cu degetul, cel puțin trei sunt îndreptate spre noi înșine. Blamând lumea evităm confruntarea cu noi înșine.

Hai să realizăm că dincolo de diferenţele de opinie față de tradiții, legi şi obiceiuri, numitorul comun este reprezentat de nevoia oamenilor de peste tot de a le crea. Și atunci, cum ar fi dacă pur și simplu ne-am dezvălui tot mai mult din bunătatea noastră autentică? Ce-ar fi dacă pe măsură ce ideea de „mai bine“ devine tot mai sofisticată și mai largă pentru a putea cuprinde tot mai multe oportunităţi şi beneficii?

Pe măsură ce ideea circulă, lumea cooperează sau se opune. Dar o idee bună poate deveni instituție dacă înveți să faci balet cu ea. Puterea omului depinde de cooperarea în masă și de crearea de noi identități. Degeaba ai o idee bună și faci un balet admirabil dar solo dacă nu poți să faci coreografie cu masele care cred în ficțiuni precum biblia, coranul, talmudul etc. Dar dacă o faci bine atunci tot mai multă lume va dansa cu tine sau va începe propriul dans.

Până la urmă, a ne îmbunătăţi viaţa înseamnă a ne asuma responsabilităţi, adică mai mult efort decât a trăi în suferinţă și resentiment.

So, let’s dance!

Lectură recomandată:

Pinker, S. (2011). The better angels of our nature: Why violence has declined

Roberts, B.W. şi Mroczek, D. (2008). „Personality trait change in adulthood”

Lifton, R. J. (1982). Beyond psychic numbing: A call to awareness. American Journal of Orthopsychiatry, 52(4), 619–629

Lifton, P. D. (1986). Personological and psychodynamic explanations of moral development. Handbook of moral development, 55-73

Peterson, J.B. (2018). 12 Rules for Life: An Antidote to Chaos

Wolynn, M. (2016). It Didn’t Start with You: How Inherited Family Trauma Shapes Who We Are and How to End the Cycle

Harari, Y. (2018). 21 Lessons for the 21st Century

Pluhar, E. B. (1995). The Moral Significance of Human and Nonhuman Animals